|
prigonire. 4 rezultate gasite
PRIGONÍRE, prigoniri, s.f. Acţiunea de a prigoni; persecuţie, împilare, asuprire. – V. prigoni.
PRIGONÍRE s. v. acţiune, animozitate, cauză, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disen-siune, dispută, divergenţă, gâlceavă, învrăjbire, judecată, litigiu, neînţe-legere, proces, vrajbă, zâzanie.
PRIGONÍRE s. 1. v. oprimare. 2. v. persecutare.
prigoníre s. f., g.-d. art. prigonírii; pl. prigoníri
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|