REFÁCERE, refaceri, s.f. Acţiunea de a (se) reface şi rezultatul ei. ♦ Operaţie prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor şi pentru completarea efectivelor şi a armamentului. – V. reface.

REFÁCERE s. 1. v. reparaţie. 2. v. restaurare. 3. v. re-stabilire. 4. v. modificare. 5. v. reconstituire. 6. (LINGV.) v. reconstrucţie. 7. v. redresare. 8. re-construcţie. (Anii ~ii.) 9. v. înviorare. 10. v. rege-nerare. 11. creştere, regenerare. (~ unei unghii căzute.) 12. (MED.) îndreptare, înfiripare, v. însănătoşire. 13. v. întremare.

refácere s. f., pl. refáceri

REFÁCERE s.f. Acţiunea de a (se) reface şi rezultatul ei. ♦ Operaţie prin care o unitate militară este adusă în spatele frontului pentru odihna trupelor şi pentru completarea efectivelor şi a armamentului. [< reface].