SÉPIE, sepii, s.f. 1. Moluscă marină cu corpul oval, prevăzut cu zece braţe acoperite cu numeroase ventuze şi cu o cochilie calcaroasă internă şi care, când este atacată, elimină o secreţie negricioasă dintr-o „glandă de cerneală“, tulburând apa din jur (Sepia officinalis). 2. (În forma sepia) Vopsea de culoare cafeniu-închis provenită din viscerele sepiei sau fabricată pe cale artificială, întrebuinţată în pictură sau în grafică. 3. Desen colorat roşu-brun, realizat cu sepia (2). – Din fr. sépia, lat. sepia.

sépie (moluscă) s. f. (sil. -pi-e), art. sépia (sil. -pi-a), g.-d. art. sépiei; pl. sépii, art. sépiile (sil. -pi-i-)

SÉPI//E ~i f. Moluscă marină răpitoare, comestibilă, de talie mare, cu corpul oval, înzestrat cu tentacule şi cu o glandă specială, care, atunci când este atacată, emană un lichid de culoare închisă, tulburând apa. [G.-D. sepiei; Sil. -pi-e] /<fr. sepia, lat. sepia, it. seppia

SÉPIE s.f. Moluscă cefalopodă marină, cu corpul oval şi cu braţe tentaculare, care, când este în pericol de a fi prinsă, emană un lichid negricios care tulbură apa. [Pron. -pi-e, gen. -iei. / < fr. sépia, cf. gr., lat. sepia].