SOCIÁBIL, -Ă, sociabili, -e, adj. Capabil să trăiască în relaţii permanente cu semenii săi, în societate. ♦ Căruia îi plac relaţiile cu semenii săi, care se împrieteneşte uşor cu alţii; comunicativ, apropiat, prietenos. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. sociable, lat. sociabilis.

Sociabil ≠ insociabil, nesociabil

SOCIÁBIL adj. 1. comunicativ, expansiv, prietenos, volubil, (rar) social, vorbitor, (înv.) soţios, (fig.) deschis. (O fire ~.) 2. ataşabil. (Om ~.)

sociábil adj. m. (sil. -ci-a-), pl. sociábili; f. sg. sociábilă, pl. sociábile

SOCIÁBIL ~ă (~i, ~e) Care se integrează uşor în societate; care stabileşte uşor relaţii bune şi permanente cu oamenii; comunicativ. [Sil. -ci-a-] /<fr. sociable

sociabil, jovial

SOCIÁBIL, -Ă adj. (Despre oameni) Capabil să trăiască în societate. ♦ Prietenos, apropiat, comunicativ. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. sociable, lat. sociabilis < socius – tovarăş].