STICLÓS, -OÁSĂ, sticloşi, -oase, adj. Ca de sticlă, lucios (şi neted) ca sticla; strălucitor. ♢ Fontă sticloasă = fontă albă, dură, care conţine mangan. ♢ Umoare sticloasă = masă gelatinoasă transparentă care se găseşe între cristalin şi fundul ochiului. ♦ (Despre ger) Care face să îngheţe tare; lipsit de umezeală. ♦ (Despre ochi, privire) Pironit, aţintit, fixat asupra unui obiectiv. – Sticlă + suf. -os.

STICLÓS adj. vitros. (Cu aspect ~.)

sticlós adj. m. (sil. -clos), pl. sticlóşi; f. sg. sticloásă, pl. sticloáse

STICL//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) Care are aspect de sticlă; lucios ca sticla. 2) Care conţine sticlă; cu sticlă. 3) (despre privire) Care este lipsit de expresivitate, fiind aţintit asupra unui obiect; pironit; fix. [Sil. sti-clos] /sticlă + suf. ~os