TÂRN¹, târnuri, s.n. 1. Mătură mare, făcută din mărăcini sau din nuiele, cu care se mătură curţile sau străzile. 2. (Bot.) Porumbar¹. – Din sl. trŭnŭ.

TÂRN² s.n. v. târnă.

TÂRN s. măturoi, (reg.) felezeu, leasă, târş. (Un ~ pentru măturatul străzilor.)

TÂRN s. v. pleavă, porumbar, porumbel.

târn (mătură, arbust) s. n., pl. târnuri

TÂRN ~uri n. Mătură mare făcută din mărăcini sau nuiele flexibile (fixate pe o coadă), folosită pentru măturatul curţilor sau străzilor. /<sl. trunu