ZÓDIE, zodii, s.f. 1. Fiecare dintre cele douăsprezece constelaţii ale zodiacului (1); p. gener. constelaţie, planetă. ♦ Interval de timp determinat când Soarele se află într-un astfel de sector. 2. Constelaţie corespunzând unei anumite luni a anului în care se naşte cineva şi având, după unele credinţe, o influenţă (bună sau rea) asupra destinului acestuia; interval de timp corespunzător; p. ext. destin, ursită. ♢ Expr. (Glumeţ) A se naşte în zodia porcului = a fi foarte norocos, a avea noroc porcesc. A sa naşte în zodia raţelor = a fi mereu însetat. A-i da (cuiva) în zodii = a-i prezice cuiva soarta, viitorul după poziţia stelelor. 3. (Rar) Ursitoare. – Din ngr. zódhion.

ZÓDIE, zódii, s.f. ~ 2. ~; p. ext. destin, ursită. v. s t e a. ~ 3. (Rar, personificat) Ursitoare.

ZÓDIE s. 1. zodiac, semn zodiacal. (Există 12 ~ii.) 2. constelaţie, semn. (Cele 12 ~ii ale zodiacului.) 3. zodia racului = (pop.) zodia cancerului. 4. (înv. şi pop.) planetă. (În ce ~ te-ai născut?) 5. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită. (Aşa i-a fost ~.)

ZÓDIE s. v. constelaţie, planetă.

zódie s. f. (sil. -di-e), art. zódia (sil. -di-a), g.-d. art. zódiei; pl. zódii, art. zódiile (sil. -di-i-)

ZÓDI//E ~i f. 1) Constelaţie a zodiacului. 2) Constelaţie ce corespunde lunii de naştere a unei persoane şi care, conform superstiţiilor, are o anumită influenţă asupra destinului acestuia. 3) fig. Forţă supranaturală despre care se crede că determină dinainte derularea evenimentelor; destin; soartă; ursită. [G.-D. zodiei; Sil. -di-e] /<ngr. zódión