HIPNÓZĂ, hipnoze, s.f. Stare asemănătoare cu somnul sau cu somnambulismul, provocată artificial prin sugestie, în timpul căreia controlul conştient asupra propriei comportări şi contactul cu realitatea slăbesc, acţiunile celui hipnotizat fiind supuse voinţei hipnotizatorului. ♦ Fig. Fascinaţie. – Din fr. hypnose.

HIPNÓZĂ s. hipnotizare.

hipnóză s. f., g.-d. art. hipnózei; pl. hipnóze

HIPNÓZ//Ă ~e f. 1) Somn artificial, provocat prin sugestie, în timpul căruia acţiunile celui adormit sunt supuse hipnotizorului. 2) fig. Atracţie irezistibilă; fascinaţie. /<fr. hypnose

HIPNÓZĂ s.f. Somn artificial provocat prin sugestie, în timpul căruia subiectul adormit este supus voinţei hipnotizatorului. ♦ (Fig.) Fascinaţie. [< fr. hypnose].