NÁŞTE, nasc, vb. III. 1. Tranz. A aduce pe lume un copil, a da viaţă unui copil. ♦ A făta. 2. Refl. A căpăta viaţă, a veni pe lume, a începe să trăiască. ♢ Intranz. Ce naşte din pisică şoareci mănâncă. 3. Tranz. Fig. A crea, a plăsmui, a produce; a provoca, a stârni. 4. Refl. Fig. A se forma, a se ivi, a se isca, a apărea. – Lat. nascere.

A (se) naşte ≠ a (se) sfârşi, a deceda, a muri, a pieri, a răposa, a sucomba, a ucide

NÁŞTE vb. 1. a face, (pop.) a zămisli, (înv.) a prăsi. (O femeie a ~ un băiat.) 2. v. procrea. 3. v. făta. 4. (înv. şi reg.) a se prăsi. (Caii ce se ~ din aceste iepe ...) 5. a ieşi, a proveni. (Ce ~ din pisică, şoareci mănâncă.) 6. v. stârni. 7. v. provoca.

NÁŞTE vb. v. afla, apărea, concepe, crea, descoperi, elabora, face, găsi, gândi, imagina, inventa, isca, ivi, începe, născoci, plănui, plăsmui, porni, produce, proiec-ta, realiza, scorni, stârni.

náşte vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. nasc, 1 pl. náştem; part. născut

A SE NÁŞTE mă nasc intranz. 1) (despre fiinţe) A apărea pe lume; a căpăta viaţă. ♢ ~ cu tichia pe cap a avea noroc; a fi fericit. 2) fig. A apărea pentru prima dată; a lua fiinţă; a se forma. /<lat. nascere

A NÁŞTE nasc tranz. A face să se nască; a procrea. ♢ Ce ~ din pisică, şoareci mănâncă se spune, de obicei, despre copiii care au moştenit de la părinţi anumite apucături rele. /<lat. nascere