PRIÍ, pers. 3 prieşte, vb. IV. Intranz. unipers. (Construit cu dativul) A-i fi cuiva prielnic, favorabil, a-i fi de folos, a-i cădea bine; a-i tihni; a face să prospere. – Din sl. prijati.

PRIÍ vb. 1. (pop.) a-i prinde, (prin Ban.) a-i ponosi, (Mold. şi Transilv.) a-i suferi (Nu-i ~ mâncarea)) 2. a-i ajuta, a-i folosi, (înv.) a-i spori. (Nici aerul nu i-a ~.) 3. (reg.) a-i primi. (Copacului nu-i ~ acest pământ.) 4. v. tihni.

PRIÍ vb. v. dori, favoriza, pofti, proteja, ura.

prií vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. priésc, 3 sg. priéşte (sil. pri-eş-), imperf. 3 sg. priá (sil. pri-a); conj. prez. 3 sg. şi pl. priáscă; ger. priínd

A PRI//Í pers. 3 ~éşte intranz. A fi de folos. Îi ~eşte odihna la mare. /<sl. prijati