TEOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu expunerea şi fundamentarea teoretică a izvoarelor şi dogmelor unei religii. [Pr.: te-o-] – Din fr. théologie.

TEOLOGÍE s. (BIS.) (înv.) bogoslovie.

teologíe s. f. (sil. te-o-), art. teología, g.-d. art. teologíei; pl. teologíi

TEOLOGÍE f. Disciplină care se ocupă cu expunerea şi fundamentarea teoretică a izvoarelor şi învăţăturilor unei religii. [G.-D. teologiei; Sil. -te-o-] /<fr. théologie

TEOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu expunerea şi fundamentarea teoretică a izvoarelor şi învăţăturilor unei religii. ♦ Studiu asupra lui Dumnezeu. ♦ Tratare speculativă care, din interiorul fiecărei religii, studiază divinitatea, puterile şi atributele acesteia. [Gen. -iei. / cf. fr. théologie, it., lat., gr. theologia < theos – zeu, logos – studiu].