ASCÚNS¹ s.n. Faptul de a (se) ascunde. ♢ De-a ascunsul sau de-a (v-aţi) ascunselea = numele unui joc de copii în care toţi jucătorii se ascund, afară de unul, care îi caută pe ceilalţi. ♢ Loc. adv. În sau pe (sub) ascuns = tainic, pe furiş. – V. ascunde.

ASCÚNS², -Ă, ascunşi, -se, adj. 1. Care nu este încă descoperit, valorificat sau folosit. Resurse ascunse. 2. (Despre oameni) Care are obiceiul să-şi ascundă gândurile sau faptele. ♦ (Despre faptele, gândurile, intenţiile oamenilor) Care nu este dezvăluit nimănui. – V. ascunde.

ASCÚNS s. v. ascunzătoare, ascunziş, cotlon.

ASCÚNS s. v. ascundere.

ASCÚNS adj. 1. dosit, (pop.) pitit, pitulat, (înv. şi reg.) supus. (Un lucru ~.) 2. v. dosnic. 3. v. acoperit. 4. v. secret. 5. v. furiş. 6. v. ezoteric. 7. v. tăinuit. 8. v. necunoscut. 9. criptic, enigmatic, misterios, ocult, secret, tainic, (livr.) sibilic, sibilin, sibilinic, (înv.) misteric, tăinos, (fig.) nepătruns. (Desenul are un sens ~.) 10. neexploatat, nefolosit, nefructificat, nevalorificat. (Posibilităţi ~.) 11. reţinut, tăinuit, (fig.) mocnit, surd. (O duşmănie ~.)

ascúns s. n.

ASCÚN//S ~să (~şi, ~se) 1) v. A ASCUNDE şi A SE ASCUNDE. 2) fig. Care este încă descoperit; nevalorificat. 3) (despre fapte, gânduri, intenţii) Care nu este dezvăluit nimănui; care este ţinut în taină; secret; tainic. /v. a (se) ascunde