NECUNOSCÚT, -Ă, necunoscuţi, -te, adj., subst. 1. Adj. Care nu este cunoscut, despre care nu se ştie nimic; p. ext. tainic, ascuns. ♦ (Despre scriitori, artişti, creatori) Extrem de puţin cunoscut (şi apreciat); obscur; anonim. 2. S.n. Ceea ce nu este (încă) cunoscut, ceea ce depăşeşte cunoştinţele omului. 3. S.f. (Mat.) Mărime a cărei valoare nu este cunoscută şi care trebuie aflată pe baza datelor problemei sau ale exerciţiului. – Ne- + cunoscut.

Necunoscut ≠ celebru, cunoscut, notoriu

NECUNOSCÚT adj. 1. v. neştiut. (Lucruri încă ~.) 2. ascuns, nedescoperit, neştiut, tainic. (Viaţa ~ a Deltei.) 3. v. anonim. 4. v. inexplorat. 5. străin. (Astăzi mi-eşti complet ~.) 6. obscur. (Un poet ~.)

necunoscút adj. m., s. m., pl. necunoscúţi; f. sg. necunoscútă, pl. necunoscúte

necunoscút s. n.

NECUNOSCÚ//T² ~tă (~ţi, ~te) (negativ de la cunoscut) 1) Care nu este (deloc) cunoscut; despre care nu se ştie nimic. 3) şi substantival Care nu face parte dintre cunoscuţi; străin. 3) (despre scriitori, artişti) Lipsit de faimă; anonim; neconsacrat. /ne- + cunoscut

NECUNOSCÚT¹ n. Ceea ce nu este (încă) cunoscut. /ne- + cunoscut