BENEFÍCIU, beneficii, s.n. Câştig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferenţa dintre veniturile realizate şi cheltuielile ocazionate de acestea. ♢ Expr. Sub beneficiu de inventar = în mod provizoriu, sub rezerva controlului ulterior. – Din fr. bénéfice, lat. beneficium.

BENEFÍCIU s. v. câştig.

benefíciu s. n. [-ciu pron. -ciu], art. benefíciul; pl. benefícii, art. benefíciile (sil. -ci-i-)

BENEFÍCI//U ~i n. 1) Venit material sau spiritual; avantaj; câştig; folos; profit. ♢ În ~ul cuiva în folosul cuiva. 2) Venit net realizat într-o întreprindere industrială sau comercială. ♢ Sub ~ de inventar în mod provizoriu; sub rezerva unei verificări ulterioare. [Sil. -fi-ciu] /<lat. beneficium, fr. bénéfice

BENEFÍCIU s.n. 1. (În feudalism) Concesiune de pământ făcută de un suzeran unui vasal ca recompensă în schimbul unor obligaţii (de ordin militar). 2. Folos, profit, câştig (de pe urma unei situaţii, dintr-o proprietate etc.) ♦ Venit net al unei întreprinderi. ♢ (Jur.) Beneficiu de inventar = drept de care se bucură un moştenitor de a accepta condiţionat o succesiune căreia nu îi cunoaşte datoriile care o grevează; sub beneficiu de inventar = în mod provizoriu, sub rezerva verificării. [Pron. -ciu. / < lat. beneficium, cf. fr. bénéfice, it. beneficio].

BENEFÍCIU s. n. 1. (în feudalism) concesiune de pământ făcută de un suzeran unui vasal ca recompensă în schimbul achitării de unele obligaţii. 2. folos, profit, câştig. o ~ de inventar = drept de care se bucură un moştenitor de a accepta condiţionat o succesiune. ♢ venit net al unei întreprinderi; sursă de acumulare. o sub ~ de inventar = în mod provizoriu, sub rezervat verificării. (<lat. beneficium, fr. bénéfice)