DANSÁ, dansez, vb. I. Intranz. A executa, după muzică, un dans (1) ♢ Tranz. A dansa un vals. ♦ Fig. A sălta în mişcări uşoare ca de dans (1), a se mişca necontenit, a nu avea astâmpăr. ♦ Tranz. A executa un dans cu cineva, a lua, a invita la dans pe cineva. A dansat toate fetele. [Var.: (pop.) danţá vb. I] – Din fr. danser.

DÂNSA pron. v. ea.

DÂNSA s. art. v. nevastă, soţie.

DANSÁ vb. ajuca, (pop.) a dănţui, a sălta, a sări, (peior.) a ţopăi. (~ o sârbă).

dansá vb., ind. prez. 1 sg. danséz, 3 sg. şi pl. danseáză

A DANS//Á ~éz 1. intranz. 1) A executa un dans. 2) A poseda bine tehnica dansului. 3) fig. poet. (despre fulgi, frunze şi alte obiecte uşoare) A face mişcări ca de dans (prin aer); a pluti uşor (în aer), săltând ca într-un dans. 2. tranz. 1) (anumite feluri de dans) A executa după tehnica şi regulile specifice. ~ un vals. 2) (persoane, mai ales de sex feminin) A avea drept partener de dans. /<fr. danser

DANSÁ vb. I. intr. 1. A executa un dans. 2. (Fig.) A se mişca, a sălta ca la dans. [< fr. danser].