ROMANÉSC, -Ă, romaneşti, adj. (Livr.) Care are caracter de roman¹, propriu romanului¹. ♦ Care conţine fapte, idei, întâmplări demne de un roman¹; fantezist, imaginar. – Din fr. romanesque.

ROMÂNÉSC, -EÁSCĂ, româneşti, adj. Care aparţine României sau populaţiei ei, privitor la România sau la populaţia ei. ♦ (Ca n. pr.) Ţara Românească = numele oficial al Munteniei (şi Olteniei) până la unirea principatelor. ♦ (Substantivat, f.) Limba română. [Var.: rumânésc, -eáscă adj.] – Român + suf. -esc.

ROMÂNÉSC adj. v. ortodox.

ROMÂNÉSC adj. v. român.

ROMANÉSC adj. v. fantezist, imaginar, născocit, plăsmuit, roman.

romanésc adj. m., f. romanéscă; pl. m. şi f. romanéşti

românésc adj. m., f. româneáscă; pl. m. şi f. românéşti

ROMAN//ÉSC ~éscă (~éşti) livr. 1) Care ţine de romane; propriu romanului. 2) (despre fapte, idei, întâmplări etc.) Care poate fi descris într-un roman. /<fr. romanesque

ROMÂN//ÉSC ~eáscă (~éşti) Care este caracteristic pentru români; de român. /român + suf. ~esc

ROMANÉSC, -Ă adj. (Liv.) Cu caracter de roman, propriu romanului. ♦ Fantezist, imaginar. [< fr. romanesque].