SÉVĂ, (rar) seve, s.f. Suc nutritiv încărcat cu săruri minerale, care circulă în vasele plantelor şi le hrăneşte. ♦ Fig. Izvor de energie; putere, vigoare, vlagă. – Din fr. sève.

SÉVĂ s. v. dinamism, energie, farmec, forţă, impetuozitate, putere, robusteţe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă.

SÉVĂ s. (BOT.) suc, (pop.) mâzgă, must, mustăreaţă, (reg.) miericică, muc, mursă. (~ plantelor.)

sévă s. f., g.-d. art. sévei, pl. séve

SÉV//Ă ~e f. 1) Lichid nutritiv care conţine săruri minerale absorbite din sol şi care circulă prin vasele plantelor. 2) fig. Sursă de energie fizică sau morală. [G.-D. sevei] /<fr. séve

SÉVĂ s.f. Lichid nutritiv bogat în săruri minerale, care circulă prin vasele plantelor. ♦ (Fig.) Hrană, izvor de energie. [< fr. sève].