SUFLETÉSC, -EÁSCĂ, sufleteşti, adj. Al sufletului; care ţine de suflet, privitor la suflet; p. ext. moral, spiritual. – Suflet + suf. -esc.

SUFLETÉSC adj. v. citit, cult, cultivat, educat, instruit, învăţat.

SUFLETÉSC adj. 1. imaterial, nematerial, spiritual. (Componentă ~ ească.) 2. v. spiritual. 3. v. psihic. 4. v. duhovnicesc. 5. adoptiv, spiritual. (Ei sânt părinţii mei ~eşti.)

sufletésc adj. m. (sil. -fle-), f. sufleteáscă; pl. m. şi f. sufletéşti

SUFLET//ÉSC ~eáscă (~éşti) 1) Care ţine de suflet; propriu sufletului. Stare ~ească. 2) Care ţine de trăsăturile morale ale omului. Tărie ~ească. Mulţumire ~ească. [Sil. su-fle-] /suflet + suf. ~esc