ÎNTRÉG, -EÁGĂ, întregi, adj. 1. Tot, complet, din care nu s-a luat nimic. ♢ Loc. adv. Pe de-a-ntregul = în întregime; peste tot, pe toată suprafaţa. ♦ (Mat.; substantivat, m.) Unitate nefracţionată. ♦ Neînceput, neatins, din care nu lipseşte nimic. 2. Teafăr, sănătos, nevătămat. ♦ Fig. Neclintit, integru. 3. (Despre noţiuni temporale) Deplin, complet. 4. (Mat.) Care se poate obţine prin adunarea repetată a numărului unu cu el însuşi. – Lat. integer, -gra.

Întreg ≠ parte, mutilat, neteafăr, schilod

ÎNTRÉG adj., s. I. adj. 1. v. complet. 2. complet, integral. (Textul întreg al nuvelei.) 3. v. exhaustiv. 4. v. total. 5. v. împlinit. 6. deplin, împlinit, încheiat. (Au trecut zece ani întregi.) 7. bun, plin. (O zi întreagă a tot muncit.) 8. rotund. (Cifră întreagă.) 9. tot. (Întreaga ţară.) 10. v. deplin. 11. v. plin. 12. intact, neatins, neştirbit, (pop.) nestricat. (Paharul a rămas întreg după cădere.) 13. v. neînceput. 14. v. teafăr. 15. v. normal. II. s. v. ansamblu.

întrég adj. m., f. întreágă, g.-d. art. întrégii; pl. m. şi f. întrégi

ÎNTRÉ//G¹ ~gi m. mat. Număr fără unităţi fracţionare. Trei ~gi şi două zecimi. [Sil. în-treg] /<lat. integer, ~gra

ÎNTR//ÉG² ~eágă (~égi) 1) A cărui integritate nu este atinsă; integral. Pâine ~eagă. Lan ~. Text ~. ♢ Număr ~ număr care nu conţine o fracţie. 2) (mai ales înaintea cuvântului determinat) Care cuprinde ceva în totalitatea sa; căruia nu-i lipseşte nimic; tot; deplin; complet. ~ satul. ~eaga şcoală. ~ echipajul. ~eaga livadă. ♢ Pe de-a-ntregul în întregime; cu totul. 3) (despre unităţi de timp) Care durează de la început până la sfârşit; tot. Anul ~. Noaptea ~eagă. 4) (despre persoane) Care nu are infirmităţi (fizice sau psihice); fără nici o leziune; teafăr. Om ~. ♢ Cu mintea ~eagă (sau ~ la minte) sănătos din punct de vedere psihic. /<lat. integer, ~gra