JOÁRDĂ, joarde, s.f. 1. Nuia lungă, subţire şi flexibilă; vargă, jordie. 2. (La pl; reg.) Beţele vârâte între firele natrei la războiul de ţesut. – Din magh. zsorda. Cf. sl. ž r ŭ d ĩ.

JOÁRDĂ s. jordie, vargă, (pop.) strămurare, stră-murariţă, (reg.) japă, (înv.) strămur. (~ pentru mânat vitele.)

JOÁRDĂ s. v. fuscel, nuia, vargă, vergea.

joárdă s. f., g.- d. art. joárdei; pl. joárde

JOÁRD//Ă ~e f. 1) Ramură lungă, subţire şi flexibilă, curăţată de ramificaţii şi de frunze; nuia; vargă. 2) reg. la pl. Beţe care se vâră între firele natrei la războiul de ţesut. /<sl. žrudi