NECURÁT, -Ă, necuraţi, -te, adj. 1. Murdar. ♦ Fig. Necinstit, dubios, incorect. 2. Blestemat, spurcat; diavolesc. ♢ Duh necurat = spirit rău. ♦ (Substantivat, m. art.; pop.) Dracul, diavolul. – Ne- + curat.

Necurat ≠ curat

NECURÁT adj., s. art. 1. adj. v. impur. 2. adj. v. dubios. 3. adj. v. diabolic. 4. s. art. v. drac.

NECURÁT s. v. abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloşie.

NECURÁT adj. v. ilegal, ilicit, incorect, necinstit, necorect, nelegal, neonest.

necurát adj. m., pl. necuráţi; f. sg. necurátă, pl. necuráte

NECURÁ//T ~tă (~ţi, ~te) şi substantival (negativ de la curat) Care este caracteristic pentru drac; de drac; drăcesc; diavolesc; diabolic. ♢ (Duh) ~ spirit rău; diavol. /ne- + curat