PLECÁT, -Ă, plecaţi, -te, adj. 1. Îndreptat în jos sau într-o parte; încovoiat, curbat; aplecat. ♦ Lăsat într-o parte; înclinat, povârnit. 2. Supus, ascultător; modest, respectuos. 3. Pornit dintr-un loc; absent; fig. dus pe gânduri. – V. pleca.

PLECÁT adj. v. declinabil, flexibil, flexio-nar.

PLECÁT s. v. plecare, smerenie, supunere, umilinţă.

PLECÁT adj. 1. v. aplecat. 2. v. povârnit. 3. v. înclinat. 4. v. adus. 5. v. ascultător. 6. v. supus. 7. v. servil.

plecát s.n. 1. (înv.) umilinţă, smerenie. 2. (pop.; la pl. sub forma „plecate“) indigestie, greaţă.