SER, seruri, s.n. Partea lichidă a sângelui. ♦ Lichid extras din sânge sau preparat pe cale artificială care conţine un anumit anticorp sau o secreţie glandulară şi este folosit în scopuri terapeutice. ♢ Ser sangvin = plasmă sangvină din care s-a extras fibrinogenul. Ser imun = ser sangvin provenit de la un animal vaccinat care, introdus în organism, conferă o imunitate pasivă. Ser fiziologic = soluţie salină foarte diluată, apropiată de compoziţia serului sangvin, folosită pentru a înlocui pierderile mari de lichide sau de sânge în diferite boli, pentru dizolvarea unor antibiotice etc. – Din fr. sérum, lat. serum.

SER s. 1. (BIOL.) (înv.) zer. 2. (FARM.) ser specific = antiser.

ser s. n., (feluri) pl. séruri

SER ~uri n. 1) Component lichid al sângelui. 2) Lichid preparat din sânge sau pe cale artificială şi utilizat în scopuri terapeutice. ♢ ~ imun ser care conţine anticorpi meniţi să neutralizeze agenţii patogeni, folosit pentru prevenirea unor boli infecţioase. ~ artificial (sau fiziologic) soluţie salină diluată, asemănătoare cu plasma sangvină, folosită pentru dizolvarea unor medicamente sau pentru înlocuirea pierderilor mari de lichide sau de sânge. /<fr. sérum, lat. serum

SER s.n. Partea lichidă a sângelui. ♦ Lichid extras din sângele unui animal vaccinat sau preparat pe cale artificială, folosit pentru vindecarea unor boli. [< fr. sérum, cf. lat. serum].