OROPSÍ, oropsesc, vb. IV. Tranz. 1. A asupri, a urgisi, a prigoni, a persecuta. 2. (Pop.) A izgoni, a alunga. ♦ A lăsa la voia întâmplării; a părăsi. 3. (Înv. şi reg.) A certa, a ocărî, a blestema. [Var.: (reg.) horopsí vb. IV] – Et. nec.

OROPSÍ vb. 1. v. persecuta. 2. v. oprima.

OROPSÍ vb. v. abandona, admonesta, afurisi, alunga, anatemiza, blestema, certa, dăscăli, depărta, dojeni, excomu-nica, goni, izgoni, îndepărta, lăsa, moraliza, mustra, părăsi.

oropsí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. oropsésc, imperf. 3 sg. oropseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. oropseáscă

A OROPS//Í ~ésc tranz. 1) (persoane) A face să suporte o pacoste, o năpastă, o urgie; a urgisi; a năpăstui. 2) înv. (fiinţe) A forţa să părăsească un loc; a alunga; a izgoni. 3) înv. (bătrâni, bolnavi, copii) A lăsa fără îngrijire; a lăsa la voia întâmplării. /Orig. nec.